Încă de când venim pe lume avem nevoie de tandreţe. Acea formă bună, blândă şi caldă de afecţiune care ne face să simţim că suntem protejaţi, că noi contăm şi suntem importanţi pentru cei apropiaţi nouă. Mai mult, aş putea spune că prima formă de tandreţe o avem încă de când suntem în pântecele mamei şi simţim acea căldură şi acea senzaţie de bine şi duioşie care ne face să conştientizăm că cineva este acolo şi are grijă permanent de noi cu toată dăruirea! De această tandreţe au mare nevoie copii pentru a se dezvolta sănătos şi armonios. Apoi devenind adulţi şi părinţi, avem nevoie de tandreţe de la cei pe care îi iubim şi în care investim sentimente. Apoi spre vârsta a treia, devenind bunici avem nevoie de tandreţe. Tandreţea primită şi oferită, ne dă puterea de a merge mai departe şi de a înfrunta mai uşor greutăţile vieţii! Fiţi tandri cu cei dragi, aşa arătăm de fapt că îi iubim şi că îi apreciem!